Drumul către fiinţă începe printr-o mare căutare de sine, dar sfârşeşte dincolo de sine, în Dumnezeu (soteria) sau în istorie (simpathia). Autenticitatea, fără de care nimic nu e valabil, îţi cere să fii tu însuţi – dar, realizând-o, te recunoşti dincolo de tine (dragostea, mistica, istoria) – şi vei vedea că tu eşti în altă parte decât în tine, te vei găsi sub umbra lui Dumnezeu sau adânc îngropat alături de morţii tăi. Fii sincer până la urmă, fii bărbat, nu te lăsa păcălit de iluzii, nu te lăsa, mai ales, dus în ispită şi vei vedea că în puţinătatea omului stă marea lui vrednicie, că în umilirea orgoliului lui se află nădejdea mântuirii sale. Viaţa omului e deznădejde, plină de primejdii, surpată de erori şi întâmplări – dar atât timp cât e viu şi sincer, omul se poate apropia de centrul fiinţei sale. (Mircea Eliade)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu